Peste 300.000 de persoane ar fi forțate să comită fraude online în centre controlate de grupări criminale din Asia de Sud-Est

Peste 300.000 de persoane din Asia de Sud-Est ar fi obligate să desfășoare fraude informatice și escrocherii online în centre controlate de rețele criminale transnaționale, potrivit estimărilor ONU prezentate într-un avertisment comun al Oficiului Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate și al Uniunii Europene.

Traficul de persoane în scopul comiterii de infracțiuni se extinde la nivel mondial, iar una dintre formele cu cea mai rapidă creștere implică recrutarea și exploatarea victimelor pentru fraude informatice și escrocherii online.

Rețelele criminale publică anunțuri de angajare sau contactează direct persoane cărora le promit locuri de muncă legitime, salarii atractive și oportunități profesionale în străinătate. După sosire, victimele sunt duse în centre unde sunt obligate să desfășoare activități frauduloase.

Materialul publicat de Comisia Europeană și Oficiul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate nu detaliază condițiile din fiecare centru. Autoritățile descriu însă un sistem în care persoanele sunt exploatate în condiții dure și abuzive și rămân în mare măsură ascunse de public și de instituțiile care le-ar putea identifica.

Victimele pot fi constrânse să creeze profiluri false, să contacteze persoane prin rețele sociale și aplicații de mesagerie, să construiască relații înșelătoare și să le determine să transfere bani sau să investească în servicii frauduloase.

Tehnologiile digitale permit grupărilor să opereze peste granițe și să contacteze simultan un număr mare de potențiale victime ale fraudelor. Inteligența artificială este folosită pentru extinderea operațiunilor și evitarea detectării, potrivit avertismentului comun.

Documentul nu precizează aplicațiile concrete ale inteligenței artificiale în centrele analizate. Folosirea acesteia poate privi însă diferite etape ale unei operațiuni, iar informația confirmată de sursă este că tehnologiile facilitate de inteligența artificială contribuie la dezvoltarea activităților și la ascunderea lor.

Persoanele exploatate se află într-o situație juridică dificilă deoarece activitatea pe care sunt obligate să o desfășoare constituie o infracțiune. Atunci când un centru este descoperit, lucrătorii pot fi considerați inițial participanți la fraudă, nu victime ale traficului de persoane.

Șeful interimar al filialei pentru criminalitate organizată din cadrul Oficiului Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate, Ilias Chatzis, a cerut autorităților să își concentreze intervenția asupra rețelelor care organizează exploatarea.

„Guvernele și autoritățile de aplicare a legii trebuie să își intensifice eforturile pentru destructurarea rețelelor criminale din spatele acestor operațiuni”, a declarat Chatzis.

El a cerut și aplicarea principiului potrivit căruia persoanele nu trebuie sancționate pentru infracțiunile pe care au fost constrânse să le comită.

„Trebuie să consolidăm cooperarea internațională și să ne asigurăm că victimele sunt identificate și protejate, nu pedepsite pentru infracțiunile pe care au fost forțate să le comită”, a spus reprezentantul ONU.

Identificarea constrângerii poate fi complicată atunci când persoana a răspuns voluntar unui anunț de muncă și a călătorit din proprie inițiativă. Consimțământul inițial pentru acceptarea unei slujbe nu înseamnă însă că persoana a acceptat exploatarea sau participarea forțată la fraude.

Autoritățile trebuie să stabilească modul în care a avut loc recrutarea, dacă informațiile despre locul de muncă au fost false, în ce condiții se desfășura activitatea și dacă persoana putea părăsi centrul sau refuza instrucțiunile.

Coordonatoarea UE pentru combaterea traficului de persoane, Diane Schmitt, a descris centrele de escrocherii drept o amenințare care combină mai multe forme de criminalitate.

„Centrele de escrocherii reprezintă o amenințare complexă la adresa securității, aflată la intersecția traficului de persoane, criminalității informatice, fraudei și criminalității financiare și legată de criminalitatea organizată”, a declarat Schmitt.

Ea a spus că UE promovează un parteneriat internațional și multidisciplinar pentru prevenirea și combaterea activităților criminale asociate centrelor și pentru protejarea victimelor.

Dimensiunea internațională este vizibilă în originea persoanelor exploatate. Până la sfârșitul anului 2025, victimele identificate proveneau din aproape 80 de țări.

Cifra nu reprezintă numărul statelor în care funcționează centre și nici numărul total al persoanelor exploatate. Ea indică diversitatea naționalităților identificate de autorități și organizații în cazurile cunoscute până la acel moment.

Asia de Sud-Est rămâne principalul centru al activității. Organizația Națiunilor Unite estimează că peste 300.000 de persoane sunt obligate în prezent să desfășoare activități de criminalitate informatică, inclusiv escrocherii online, în această regiune.

Estimarea nu este prezentată ca un recensământ complet și nu oferă o repartizare pe țări. Caracterul clandestin al centrelor, mobilitatea rețelelor și dificultatea identificării victimelor înseamnă că amploarea exactă nu poate fi stabilită cu precizie.

Rețelele care gestionează centrele sunt descrise drept structuri criminale transnaționale bine organizate. Acestea coordonează recrutarea, transportul și exploatarea lucrătorilor, infrastructura tehnologică, transferurile financiare și spălarea veniturilor obținute.

Oficiul ONU estimează că escrocheriile informatice au generat în Asia de Sud-Est între 18 și 37 de miliarde de dolari în profituri ilegale în 2023. Intervalul larg reflectă dificultatea calculării veniturilor provenite din activități ascunse și transferate prin mai multe jurisdicții și instrumente financiare.

Estimarea privește regiunea și anul menționate și nu reprezintă valoarea globală actuală a fraudelor asociate centrelor. Documentul nu oferă o cifră comparabilă pentru 2024, 2025 sau 2026.

Modelul s-a extins dincolo de Asia de Sud-Est. Autoritățile identifică dezvoltarea unor activități similare în Orientul Mijlociu, Africa, Europa de Est și de Sud-Est, Asia de Sud, Pacific, America Latină și Caraibe.

Avertismentul nu indică țările europene în care au fost identificate centre și nu precizează amploarea operațiunilor din fiecare regiune. Afirmația confirmată este că modelul se răspândește și că nicio regiune nu poate fi considerată imună.

Extinderea poate implica apariția unor centre noi, recrutarea victimelor din alte state sau folosirea infrastructurii și a sistemelor financiare din diferite jurisdicții. Documentul nu permite stabilirea contribuției fiecărei forme la răspândirea fenomenului.

Combaterea rețelelor necesită cooperare între autoritățile responsabile de traficul de persoane, criminalitatea informatică, fraude, investigații financiare, migrație și protecția victimelor. Tratarea separată a fiecărei infracțiuni poate împiedica identificarea întregului mecanism.

O investigație concentrată exclusiv asupra fraudei poate conduce la arestarea lucrătorilor constrânși fără identificarea persoanelor care controlează centrul și gestionează veniturile. O anchetă privind traficul de persoane trebuie să fie însoțită de urmărirea banilor, a infrastructurii digitale și a traseelor de recrutare.

Cooperarea internațională este necesară deoarece victima poate proveni dintr-o țară, poate fi recrutată de persoane aflate într-un al doilea stat, transportată într-o a treia jurisdicție și obligată să fraudeze persoane din alte regiuni.

Datele, conturile și tranzacțiile folosite în activitate pot fi distribuite la rândul lor în mai multe țări. Obținerea probelor și recuperarea fondurilor necesită solicitări rapide între autorități și cooperarea furnizorilor de servicii digitale și financiare.

Victimele au nevoie de protecție, cazare, asistență medicală și psihologică, consiliere juridică și sprijin pentru întoarcerea voluntară sau integrarea într-un mediu sigur. Documentul nu stabilește un sistem unic de protecție aplicabil tuturor cazurilor.

Uniunea Europeană și Oficiul ONU sprijină state din Africa, Asia, Orientul Mijlociu și America de Sud prin formarea investigatorilor, procurorilor și altor profesioniști din sistemele de justiție penală.

Activitățile urmăresc îmbunătățirea capacității autorităților de a destructura rețelele, de a identifica persoanele exploatate și de a le asigura accesul la justiție și servicii de sprijin.

Comisia Europeană pregătește două inițiative care vor aborda fenomenul. Un plan de acțiune al UE împotriva fraudelor digitale urmează să fie prezentat în lunile următoare.

Documentul furnizat nu indică data exactă, conținutul măsurilor sau forma juridică a planului. Anunțul nu reprezintă adoptarea unei noi obligații și nu permite anticiparea instrumentelor pe care Comisia le va propune.

O nouă Strategie a UE privind combaterea traficului de persoane va aborda la rândul său exploatarea pentru activități infracționale și problemele asociate centrelor de escrocherii.

Cele două inițiative vor trata dimensiuni diferite ale aceluiași fenomen. Planul privind fraudele digitale este legat de prevenirea și combaterea operațiunilor frauduloase, iar strategia privind traficul de persoane de recrutarea, constrângerea, identificarea și protecția victimelor.

Coordonarea celor două componente este necesară pentru evitarea situațiilor în care persoanele exploatate sunt urmărite penal fără examinarea condițiilor în care au comis faptele.

Avertismentul a fost publicat la 30 iulie, cu ocazia Zilei mondiale împotriva traficului de persoane. Oficiul ONU și UE solicită o acțiune internațională urgentă și coordonată.

Traficul în scopul exploatării pentru activități infracționale apare atunci când o persoană este recrutată, transportată, transferată, adăpostită sau primită prin mijloace precum înșelăciunea, amenințarea ori constrângerea și este obligată să comită infracțiuni din care beneficiază exploatatorii.

În cazul centrelor de escrocherii, infracțiunea comisă de victimă și exploatarea sa fac parte din aceeași operațiune. Identificarea corectă a situației este necesară atât pentru protejarea persoanei, cât și pentru investigarea conducerii și finanțării rețelei.