Răspunsurile AI din Google pot lăsa presa fără cititori înainte ca oamenii să ajungă la articol

Motoarele de căutare bazate pe răspunsuri generate de AI pot lăsa redacțiile fără public și venituri, dacă utilizatorii primesc direct rezumate și nu mai ajung la sursele originale, a avertizat Antonis Kalogeropoulos, cercetător în comunicare politică, la un eveniment STOA organizat în Parlamentul European. El a descris trecerea de la căutarea cu linkuri către un mediu „zero-click”, în care oamenii citesc răspunsul oferit de AI fără să mai deschidă articolul jurnalistic.

Pe scurt

1. Antonis Kalogeropoulos a spus la Parlamentul European că AI schimbă distribuția știrilor prin motoarele de căutare, nu doar modul în care sunt produse articolele.

2. Cercetătorul a descris apariția unui mediu „zero-click”, în care publicul primește rezumate AI fără să mai intre pe site-urile publicațiilor.

3. Pentru redacții, pierderea clicurilor poate însemna pierdere de trafic, publicitate, abonamente și relație directă cu cititorii.

4. Kalogeropoulos a avertizat că organizațiile mari de presă pot rezista mai bine, în timp ce publicațiile mai mici riscă să devină și mai vulnerabile.

5. Dezbaterea STOA a avut loc în Parlamentul European și a vizat viitorul jurnalismului de știință, AI, încrederea publică și democrația.

Declarațiile au fost făcute în cadrul panelului „The Future of Science, Journalism, AI, Trust, and Democracy”, organizat de STOA, structura Parlamentului European dedicată evaluării opțiunilor științifice și tehnologice. Panelul a reunit cercetători și jurnaliști de știință pentru o discuție despre rolul redacțiilor într-un ecosistem informațional dominat tot mai mult de platforme și instrumente AI.

Antonis Kalogeropoulos, Associate Professor in Political Communication la Vrije Universiteit Brussel, a spus că discuția despre AI și presă nu trebuie redusă la întrebarea dacă redacțiile folosesc sau nu AI pentru a produce texte. O schimbare la fel de importantă are loc în distribuție, acolo unde publicul găsește știrile.

El a explicat că oamenii ajung la știri online în principal prin trei rute: direct pe site-ul sau aplicația unei publicații, prin social media și prin motoare de căutare. Pentru redacții, accesul direct este cel mai valoros, pentru că poate susține abonamente, publicitate și o relație stabilă cu publicul.

Căutarea era, până acum, una dintre rutele importante prin care cititorii ajungeau la articole. Kalogeropoulos a spus că oamenii tind să aibă mai multă încredere în motoarele de căutare decât în social media atunci când caută informații. Apariția rezumatelor generate de AI schimbă însă această relație.

„Search devine pentru publisheri ceea ce publisherii numesc un mediu zero-click”, a spus Kalogeropoulos. El a explicat că oamenii nu mai dau clic pe rezultatele de căutare, ci văd direct un rezumat AI.

Această schimbare este importantă deoarece multe redacții depind de traficul primit prin motoarele de căutare. Dacă publicul primește răspunsul direct în pagina de căutare, articolul original rămâne nevizitat, iar publicația care a documentat, verificat și publicat informația nu mai primește cititorul.

„Mediul zero-click înseamnă că o mare parte din veniturile organizațiilor de presă dispare”, a spus cercetătorul. El a legat această pierdere de dificultățile deja existente în monetizarea traficului venit din social media și de faptul că doar unele publicații mari pot compensa prin abonamente sau audiență directă puternică.

Problema nu este doar economică. Dacă rezumatele AI devin interfața principală prin care publicul primește știri, oamenii pot ajunge să consume informații fără să vadă sursa, autorul, contextul, corecțiile, nuanțele sau întregul articol. Pentru jurnalism, acest lucru reduce vizibilitatea procesului editorial și poate slăbi responsabilitatea față de sursă.

Kalogeropoulos a avertizat că această evoluție poate accentua inegalitățile dintre redacții. Marile organizații media, precum The New York Times sau Financial Times, au branduri puternice, abonamente și public fidel. Redacțiile mai mici, inclusiv publicațiile locale, specializate sau independente, depind mai mult de descoperirea prin căutare și platforme.

„Mi-e teamă că acest mediu poate intensifica un mediu de tip winner takes it all”, a spus Kalogeropoulos. El a arătat că internetul a permis unor publicații mari să își extindă baza de cititori, în timp ce multe ziare mai mici, mai ales în Statele Unite, au dispărut.

Riscul este ca aceeași logică să fie accelerată de AI. Publicațiile mari pot continua să atragă cititori direct, pentru că publicul le caută în mod explicit. Publicațiile mai mici pot deveni invizibile dacă informațiile lor sunt preluate, sintetizate sau reformulate în răspunsuri AI fără ca utilizatorul să mai ajungă la articolul original.

Efectul poate apărea și la nivelul publicului. Kalogeropoulos a spus că persoanele interesate de jurnalism, de știință sau de anumite publicații vor continua să intre direct pe site-urile în care au încredere. Ceilalți, mai ales cei mai puțin interesați de știri sau politică, pot deveni tot mai dependenți de rezumate AI din Google, Bing sau alte motoare de căutare.

Această dependență de rezumate automate ridică și problema exactității. Kalogeropoulos a spus că dovezile timpurii indică existența unor inexactități în rezumatele AI, iar mulți utilizatori nu sunt încă pe deplin conștienți că răspunsurile pe care le văd sunt generate de AI.

În același panel, discuția a atins și tema încrederii în presă. Kalogeropoulos a amintit că în cercetările internaționale, încrederea este măsurată prin întrebări precum dacă oamenii consideră că pot avea încredere în cele mai multe știri, de cele mai multe ori. El a spus că tendințele arată scăderi ale încrederii în mai multe țări, dar că este nevoie de cercetare mai aprofundată pentru a distinge între scepticism sănătos și cinism față de presă.

AI nu este neapărat cauza principală a scăderii încrederii, dar poate deveni un nou factor de confuzie. Dacă oamenii nu știu când o informație vine dintr-un articol verificat, când este un rezumat automat și când este o sinteză incompletă sau greșită, încrederea în întregul ecosistem informațional poate deveni și mai fragilă.

Pentru redacții, întrebarea devine urgentă: cum pot rămâne vizibile și credibile într-un mediu în care platformele oferă răspunsul înainte ca publicul să ajungă la sursă? Răspunsul nu ține doar de tehnologie, ci de modele de finanțare, drepturi ale editorilor, transparență privind AI, relația cu publicul și capacitatea redacțiilor de a demonstra valoarea jurnalismului verificat.

Dezbaterea STOA a arătat că AI nu amenință jurnalismul doar prin texte generate automat. O schimbare mai profundă poate veni din felul în care informația este intermediată de platforme. Dacă motoarele de căutare devin furnizori de răspunsuri, iar redacțiile rămân doar furnizori invizibili de materie primă informațională, presa poate pierde tocmai condițiile economice care îi permit să verifice, să investigheze și să explice.

Evenimentul STOA „The Future of Science, Journalism, AI, Trust, and Democracy” a avut loc în Parlamentul European și a analizat impactul inteligenței artificiale asupra redacțiilor, comunicării științifice, distribuției știrilor, încrederii publice și democrației. STOA este structura Parlamentului European dedicată evaluării opțiunilor științifice și tehnologice.