Statele UE au aplicat integral sau parțial mai puțin de jumătate dintre recomandările privind statul de drept din 2025

Mai puțin de jumătate dintre recomandările formulate de Comisia Europeană în Raportul privind statul de drept din 2025 au fost aplicate integral sau parțial până la evaluarea din acest an. Progrese mai reduse au fost constatate pentru alte aproape un sfert dintre recomandări, în timp ce numeroase reforme importante au rămas blocate, incomplete sau în faza pregătirii legislative.

Raportul privind statul de drept din 2026 este prima evaluare completă a modului în care cele 27 de state membre au răspuns recomandărilor formulate în ediția anterioară. Comisia afirmă că direcția generală rămâne pozitivă, cu reforme finalizate sau aflate în desfășurare în toate cele patru domenii urmărite, dar rezultatele diferă considerabil între țări și între problemele analizate.

Procentul de 47% reunește recomandările considerate aplicate integral și pe cele pentru care Comisia a identificat progrese suficient de importante pentru a considera că statul a răspuns cel puțin unei părți substanțiale din solicitare. Alte 23% au primit o evaluare minimă pozitivă, fără ca măsurile luate să fie încă suficiente pentru rezolvarea problemei.

Comisia nu publică o simplă numărătoare a legilor adoptate. Evaluarea urmărește evoluțiile apărute după iulie 2025 și folosește cinci niveluri de progres: niciun progres, progres limitat, unele progrese, progres semnificativ și aplicare integrală. O recomandare poate conține mai multe componente, iar calificativul final depinde de măsura în care fiecare dintre acestea a fost realizată.

Adoptarea unei legi nu este întotdeauna suficientă pentru închiderea recomandării. În cazul unei instituții anticorupție, de exemplu, Comisia poate verifica dacă au fost numiți conducătorii, dacă există personal și buget și dacă organismul își poate exercita atribuțiile. Pentru combaterea corupției la nivel înalt contează și existența unor investigații, urmăriri penale și hotărâri definitive, nu numai strategia sau cadrul legislativ.

Aceeași abordare este folosită în justiție. Comisia examinează procedurile de numire și disciplinare a judecătorilor, autonomia parchetelor, resursele instanțelor, digitalizarea și durata proceselor. În raportul din 2026 sunt menționate reforme pentru consolidarea consiliilor judiciare și introducerea unor garanții suplimentare, dar și state în care schimbările avansează lent ori persistă influențe nejustificate asupra sistemului judiciar.

În domeniul anticorupției, mai multe state au adoptat strategii noi și au întărit instituțiile competente. Problemele recurente sunt regulile incomplete privind lobby-ul și conflictele de interese, controlul declarațiilor de avere și numărul redus al cazurilor de corupție la nivel înalt care ajung la hotărâri definitive. Comisia cere și măsuri preventive în sectoare vulnerabile precum achizițiile publice.

Recomandările privind procesul legislativ urmăresc frecvența procedurilor de urgență, consultarea publicului și folosirea evaluărilor de impact. Un proiect de lege anunțat sau un grup de lucru pot reprezenta un început de progres, dar recomandarea rămâne deschisă dacă schimbările nu au fost adoptate ori nu sunt aplicate constant.

Comisia recunoaște că unele recomandări nu pot fi îndeplinite într-un singur ciclu anual. Adoptarea unei reforme constituționale, reorganizarea sistemului judiciar, schimbarea procedurii de numire într-o funcție sau crearea unei instituții independente pot necesita negocieri politice, mai multe etape legislative și perioade de implementare. Alegerile și schimbările de guvern pot întârzia suplimentar procesul.

Există și recomandări care au fost declarate îndeplinite. În Bulgaria, Comisia consideră finalizată reforma Inspectoratului Consiliului Judiciar Suprem, după introducerea unor garanții menite să reducă riscul influenței politice asupra numirii membrilor săi. Alte probleme bulgare au rămas însă fără progres, între care reforma Consiliului Judiciar Suprem, rezultatele în dosarele de corupție la nivel înalt și calitatea procesului legislativ.

În Estonia, recomandarea privind accesul la informații a fost considerată aplicată integral, deoarece reforma legislației va îmbunătăți accesul la date publice și reutilizarea acestora. Comisia continuă însă să ceară schimbarea componenței Consiliului pentru Administrarea Instanțelor, pe care o consideră încă nealiniată standardelor europene.

Irlanda a finalizat reforma legislației privind defăimarea, ceea ce a dus la închiderea recomandării referitoare la mediul profesional al jurnaliștilor. În același timp, reforma pentru reducerea costurilor proceselor, consolidarea cadrului etic și eliminarea obstacolelor de finanțare pentru organizațiile societății civile rămân în diferite stadii de pregătire.

Raportul evidențiază și situații în care recomandările nu mai continuă în aceeași formă deoarece între timp au devenit aplicabile norme europene obligatorii. Publicitatea de stat, transparența proprietății media, independența serviciilor publice și protejarea surselor jurnalistice sunt reglementate în mare măsură prin Regulamentul european privind libertatea mass-mediei.

Comisia va continua să descrie evoluțiile din presă în raportul anual, dar problemele acoperite integral de noua legislație vor fi urmărite prin aplicarea și, când este necesar, executarea Regulamentului. Vicepreședinta executivă Henna Virkkunen a explicat că această schimbare înseamnă înlocuirea unor recomandări neobligatorii cu obligațiile juridice ale regulamentului, fără abandonarea monitorizării efectelor asupra libertății și pluralismului presei.

România este prezentată de Comisie drept unul dintre exemplele în care o recomandare a fost aplicată integral. Legea adoptată în noiembrie 2025 obligă deputații și senatorii să înregistreze întâlnirile cu terți privind inițiative legislative, ceea ce a dus la închiderea recomandării referitoare la lobby-ul parlamentar.

Majoritatea celorlalte recomandări pentru România rămân însă deschise. Comisia cere continuarea evaluării Legilor justiției, garanții suplimentare pentru independența procurorilor de rang înalt și organizarea poliției judiciare, măsuri pentru investigarea infracțiunilor din sistemul judiciar, finalizarea reformei declarațiilor de avere, reducerea ordonanțelor de urgență și acreditarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului.

Aplicarea recomandărilor este evaluată prin informații furnizate de guverne, instituții judiciare, organizații internaționale, asociații profesionale, jurnaliști și societatea civilă. Pentru raportul din 2026, Comisia a primit aproximativ 280 de contribuții scrise și a organizat peste 600 de întâlniri cu aproximativ 900 de autorități, organisme independente și alte organizații din statele membre și cele patru țări candidate incluse în exercițiu.

Autoritățile naționale au primit proiectele capitolelor înainte de publicare și au putut transmite actualizări factuale. Concluziile și calificativele privind progresul rămân însă responsabilitatea Comisiei, care spune că folosește aceeași metodologie, surse comparabile și standarde europene pentru toate statele.

Comisarul pentru democrație și justiție, Michael McGrath, a descris raportul drept un sistem de avertizare timpurie, destinat să identifice problemele înainte ca acestea să devină mai grave. Potrivit acestuia, rezultatul de 47% arată că recomandările pot produce reforme, dar imaginea rămâne inegală, iar unele dintre problemele urmărite continuă să persiste de la un raport la altul.

Comisia va verifica din nou în raportul din 2027 dacă statele au continuat reformele începute și dacă măsurile adoptate funcționează în practică. Recomandările pot fi menținute, adaptate la noile evoluții sau închise atunci când obiectivul a fost atins ori când domeniul este reglementat între timp printr-un act european obligatoriu.