Studiu: peste jumătate dintre locurile de muncă din economiile dezvoltate ar putea fi transformate de inteligența artificială până în 2035

Inteligența artificială nu a provocat până acum o creștere generalizată a șomajului, dar ar putea transforma profund peste jumătate dintre locurile de muncă din economiile dezvoltate și reduce accesul tinerilor la pozițiile de început de carieră, potrivit unui studiu publicat de Institutul Jacques Delors și CRiP. Analiza estimează că peste 300 de milioane de locuri de muncă din întreaga lume ar putea deveni vulnerabile la automatizare, în timp ce între 150 și 200 de milioane de roluri noi ar putea apărea în infrastructură digitală, securitate cibernetică și administrarea sistemelor AI.

Studiul, intitulat „Revoluția inteligenței artificiale până în 2035”, a fost realizat de Arnault Barichella pentru Institutul Jacques Delors și CRiP, organizație care reunește responsabili din infrastructură, tehnologie și producție IT. Cercetarea combină 460 de răspunsuri la chestionare cu 12 interviuri realizate cu manageri, specialiști în tehnologie, cercetători și reprezentanți ai societății civile.

Datele colectate nu susțin ideea că inteligența artificială a provocat deja șomaj de masă. Autorul arată că variațiile recente ale șomajului din Uniunea Europeană, Statele Unite și China sunt explicate în principal prin revenirea economică după pandemie, războaie și tensiuni comerciale. Impactul asupra muncii apare deocamdată mai ales prin automatizarea unor sarcini și prin reducerea ofertelor pentru anumite profiluri junior.

Administrația și activitățile de birou sunt printre cele mai expuse, deoarece sistemele AI pot gestiona calendare, organiza informații, introduce date și răspunde la solicitări standardizate. În serviciile pentru clienți, agenții conversaționali pot prelua întrebările obișnuite, iar în comerț automatizarea afectează treptat casierii și operațiunile de inventariere.

În finanțe și asigurări, AI poate analiza volume mari de date, detecta fraude, evalua riscuri și produce rapoarte standard. Studiul anticipează o reducere a cererii pentru analiștii care pregătesc raportări de rutină, consilierii pentru credite și unele roluri din asigurări, în timp ce contabilii ar urma să petreacă mai puțin timp cu introducerea datelor și mai mult cu consultanța.

Profesiile juridice, traducerile, marketingul și comunicarea sunt afectate prin capacitatea modelelor lingvistice de a face cercetare, de a analiza contracte și de a genera prime versiuni de texte. Rolurile cu experiență nu dispar automat, deoarece interpretarea juridică, strategia, relația cu clientul și adaptarea culturală rămân responsabilități umane, dar numărul pozițiilor rezervate activităților de bază poate scădea.

Această schimbare afectează în special absolvenții. Companiile folosesc în mod tradițional sarcini precum documentarea, sinteza, redactarea și pregătirea rapoartelor pentru integrarea angajaților fără experiență. Dacă aceste activități sunt preluate de AI, angajatorii pot păstra mai puține poziții junior și mai mulți specialiști capabili să verifice rezultatele sistemelor.

Studiul estimează că peste 300 de milioane de locuri de muncă din întreaga lume ar putea fi expuse automatizării, dar precizează că expunerea nu înseamnă eliminarea automată a postului. Între 150 și 200 de milioane de locuri de muncă noi ar putea apărea până în 2028–2030, în special în infrastructura centrelor de date, rețele electrice, securitate cibernetică, etica AI și administrarea datelor.

Domeniile cu perspective favorabile includ sănătatea și biotehnologia, unde sunt necesari bioinformaticieni, specialiști în medicină genomică și experți în diagnostic asistat. Cererea ar urma să crească și pentru inginerii centrelor de date, arhitecții de edge computing, specialiștii în securizarea algoritmilor și responsabilii pentru conformitatea sistemelor AI.

Studiul consideră că profesiile bazate pe contact uman, empatie și mișcări fizice complexe sunt mai rezistente. Asistenții medicali, psihologii, profesorii, lucrătorii sociali, electricienii, instalatorii, tâmplarii și alte meserii practice pot folosi instrumente AI, dar activitatea lor este mai dificil de înlocuit integral.

Concluzia dominantă a sondajelor nu este că munca va dispărea, ci că persoanele care folosesc AI le vor înlocui treptat pe cele care nu îl folosesc. Respondenții au indicat formarea profesională drept prioritatea cea mai importantă și au respins în mod clar ideea ca sistemele AI să devină factori de decizie complet autonomi până în 2035.

Autorul propune o „garanție de angajabilitate” prin care companiile ar deveni responsabile pentru recalificarea angajaților ale căror sarcini sunt automatizate. În întreprinderile cu peste 50 de salariați ar putea exista comitete comune ale conducerii și angajaților, care să evalueze anual modul în care este utilizată inteligența artificială.

O altă propunere este crearea unui Fond european pentru tranziția digitală, după modelul instrumentelor folosite pentru tranziția climatică. Acesta ar putea finanța concedii de recalificare de șase până la 12 luni, plătite inițial la 90% din salariul brut de referință și ulterior la 70%.

Studiul propune și un pașaport european pentru competențe AI, recunoscut între statele membre, precum și microcertificări obligatorii în domenii precum sănătatea, dreptul, finanțele, asigurările și securitatea cibernetică. Angajatorii ar trebui să explice pentru fiecare instrument nou ce competențe umane sunt sprijinite și ce capacități riscă să se piardă.

Costul total al măsurilor pentru protecția lucrătorilor și formare este estimat la cel puțin 100 de miliarde de euro până în 2030, echivalentul a aproximativ 20 de miliarde anual. Jumătate ar putea proveni din bugetul UE și mecanisme comune de împrumut, iar restul din contribuții naționale, capital privat și eventuale taxe asupra automatizării sau utilizării datelor.

Propunerile fiscale includ o contribuție echivalentă cu taxele sociale ale unui angajat înlocuit, o suprataxă pentru companiile cu venituri foarte ridicate raportate la numărul de salariați și eliminarea facilităților fiscale pentru investițiile care înlocuiesc direct forța de muncă. Aceste idei sunt recomandări ale autorului, nu măsuri adoptate de Uniunea Europeană.

A doua mare problemă este dependența tehnologică. Studiul estimează că aproximativ 65% din piața europeană de cloud este controlată de Amazon Web Services, Microsoft Azure și Google Cloud, în timp ce procesoarele pentru antrenarea modelelor provin aproape integral de la companii americane.

Această dependență se extinde la modelele integrate în Microsoft 365, Google Workspace și alte instrumente folosite zilnic de administrații și companii. Autorul estimează că 65% dintre organizațiile europene nu se consideră capabile să rămână competitive fără furnizori din afara Europei.

Pentru reducerea vulnerabilității, studiul propune investiții de cel puțin 300 de miliarde de euro până în 2035, echivalentul a 30 de miliarde anual pentru cloud, supercomputere, centre de date, fabrici AI și producția de cipuri. O parte de aproximativ patru miliarde de euro anual ar urma să fie rezervată tehnologiilor open-source, în special pentru AI și cloud.

Analiza abordează și costul energetic al dezvoltării AI. Centrele de date consumau aproximativ 415 TWh de electricitate anual la nivel mondial, iar consumul ar putea depăși 945 TWh până în 2030. Autorul propune raportarea în timp real a energiei și apei folosite, cote de consum pentru centrele de date și modele mai mici pentru sarcinile simple.

Pentru 2035, studiul prezintă trei scenarii. În cel optimist, formarea și investițiile permit AI să creeze mai multe locuri de muncă decât elimină. În scenariul pesimist, automatizarea provoacă șomaj masiv, tensiuni sociale și pierderea controlului asupra sistemelor.

Scenariul intermediar, considerat cel mai realist, anticipează o creștere a productivității și noi locuri de muncă tehnice, dar și pierderi în activitățile repetitive. Beneficiile ar fi distribuite inegal, iar tinerii, angajații mai în vârstă și lucrătorii care nu reușesc să se recalifice ar fi cei mai expuși.