Transportul de marfă pe căile navigabile ale României a scăzut cu 13% în 2025

Transportul de marfă pe căile navigabile interioare ale României a scăzut cu 13% în 2025 față de anul anterior, una dintre cele mai mari reduceri înregistrate în Uniunea Europeană. Activitatea a fost mai mică cu 1,6 miliarde de tone-kilometru, în timp ce scăderea la nivelul UE a fost de 3%, după revenirea temporară din 2024.

Transportul de marfă pe căile navigabile interioare ale UE a ajuns la 118 miliarde de tone-kilometru în 2025, în scădere cu 3% față de cele 121,6 miliarde înregistrate în 2024. Reducerea anuală a fost de 3,7 miliarde de tone-kilometru.

O tonă-kilometru reprezintă transportarea unei tone de marfă pe o distanță de un kilometru. Indicatorul reflectă astfel atât cantitatea transportată, cât și distanța parcursă și permite compararea activității dintre țări și perioade diferite.

România a înregistrat o scădere de 13%, echivalentă cu 1,6 miliarde de tone-kilometru. Dintre cele 16 state membre pentru care Eurostat a putut compara datele din 2024 și 2025, numai Suedia și Austria au avut reduceri procentuale mai mari, de 50,8% și, respectiv, 20,4%. Valoarea de pornire a Suediei a fost însă mult mai redusă, iar scăderea sa exprimată în volum a fost de 91 de milioane de tone-kilometru.

Activitatea a scăzut și în Slovacia, cu 11,9%, și în Ungaria, cu 10,2%. Creșteri au fost înregistrate în Lituania, Cehia, Polonia și Finlanda, dar Eurostat precizează că procentele ridicate din primele trei țări pornesc de la volume inițiale mici.

Măsurată numai prin cantitatea de marfă, fără a lua în calcul distanța parcursă, activitatea din UE a scăzut cu 3,1%, echivalentul a 14,9 milioane de tone. România a transportat cu 12,3% mai puține mărfuri decât în 2024, una dintre cele mai mari reduceri după cea din Suedia.

Diferența dintre cei doi indicatori poate arăta dacă mărfurile au fost transportate pe distanțe mai lungi sau mai scurte. Bulgaria și Țările de Jos au raportat creșteri ușoare ale cantităților transportate, dar scăderi ale activității măsurate în tone-kilometru. În Finlanda s-a întâmplat invers: cantitatea transportată a scăzut, iar distanța totală parcursă de mărfuri a crescut.

Germania și Țările de Jos au rămas centrele principale ale transportului fluvial european. Germania a înregistrat 42,7 miliarde de tone-kilometru, iar Țările de Jos 42,2 miliarde. Împreună, cele două țări au reprezentat 71,9% din totalul UE.

La nivel european, transportul internațional între porturi aflate în țări diferite a reprezentat 54,7% din activitate. Transportul realizat între două porturi din aceeași țară a avut o pondere de 24,9%, iar tranzitul printr-un stat între porturi aflate în alte țări a reprezentat 20,4%.

Austria a avut cea mai mare pondere a transportului internațional, de 74%, urmată de Germania, cu 64,1%. Transportul național a dominat în Cehia, Polonia și Franța, iar Lituania, Finlanda și Suedia au raportat numai transport național.

Poziția geografică a făcut ca tranzitul să fie principala componentă în Croația, Bulgaria, Luxemburg, Slovacia și Ungaria. Croația a avut cea mai mare pondere, de 97,2%, urmată de Bulgaria, cu 92,8%, și Luxemburg, cu 87,9%.

În medie, pe căile navigabile interioare ale UE a fost transportată o tonă de marfă pentru fiecare locuitor în 2025. Țările de Jos au avut de departe cea mai mare valoare, de 18,4 tone pe locuitor, urmate de Belgia, cu 13,1 tone, și Luxemburg, cu 7,3 tone.

Minereurile metalice au reprezentat cea mai mare categorie de mărfuri transportate, cu 22,2% din activitatea exprimată în tone-kilometru. Au urmat cocsul și produsele petroliere rafinate, cu 16,2%, și categoria care include produse chimice, cauciuc, plastic și combustibil nuclear, cu 14,3%.

Primele patru categorii, completate de produsele agricole, au reprezentat împreună 64% din transportul european. Activitatea pentru produsele agricole a scăzut cu aproximativ 19,6% față de 2024, în timp ce transportul cărbunelui și petrolului brut a crescut cu 21,3%.

Barjele autopropulsate au realizat 51,6% din performanța totală a transportului european și au înregistrat o creștere de 0,8%. Barjele-cisternă autopropulsate au reprezentat 24,5%, iar barjele fără propulsie proprie 20,5%, ambele categorii înregistrând scăderi față de 2024.

Transportul containerelor pe căile navigabile a scăzut cu 1,3% la nivelul UE. România a raportat o reducere de 77,7% a performanței transportului de containere, cea mai mare dintre țările care au furnizat date, dar Eurostat avertizează că asemenea variații trebuie analizate în raport cu volumele inițiale reduse.

Țările de Jos și Germania au concentrat împreună 88% din transportul european de containere. Dintre cele 11 țări care au raportat această activitate în 2025, cinci au înregistrat creșteri. Austria, Croația și Bulgaria au avut cele mai mari procente, pornind însă de la valori mici.

Containerele încărcate au reprezentat 69,6% din transportul total de containere din UE. În România, 57% dintre containerele transportate au fost goale, iar 43% au fost încărcate.

Datele privind mărfurile periculoase sunt incomplete, deoarece raportarea lor este voluntară. Numai șapte dintre cele 17 țări acoperite de statistică au furnizat informații pentru 2025. În toate țările raportoare, lichidele inflamabile au fost principala categorie și au reprezentat 72,1% din cantitatea totală de mărfuri periculoase declarată.

Evoluția din 2025 continuă o perioadă de volatilitate începută înaintea pandemiei. Activitatea europeană s-a menținut la aproximativ 145–146 de miliarde de tone-kilometru între 2015 și 2017, a scăzut puternic în 2018 și a revenit parțial în 2019 și 2021.

O nouă reducere de 9,8% a urmat în 2022, iar în 2023 transportul pe căile navigabile interioare a ajuns la cel mai redus nivel înregistrat de la începutul seriei europene în 2005. Creșterea de 4,5% din 2024 nu a continuat în 2025.

În cursul anului 2025, activitatea a fost mai redusă decât în aceleași perioade din 2024 în primele trei trimestre. Cea mai mare scădere trimestrială a fost înregistrată între aprilie și iunie, cu 6,8%, în timp ce ultimul trimestru a rămas la un nivel apropiat de cel din anul anterior.

Statisticile acoperă statele membre în care volumul anual al mărfurilor transportate pe căile navigabile depășește un milion de tone, precum și alte țări care transmit date voluntar. Italia nu a furnizat date pentru 2025 și nu este inclusă în totalul european folosit pentru comparația anuală, dar contribuția sa obișnuită la acest total este redusă.

Transportul pe căile navigabile interioare include deplasarea mărfurilor pe fluvii, râuri navigabile, canale și lacuri. Rețeaua este utilizată în special pentru încărcături voluminoase, materii prime, produse energetice, materiale industriale și containere.