Universitățile introduc inteligența artificială mai repede decât își construiesc regulile instituționale

Universitățile din țările partenere ale Uniunii Europene introduc inteligența artificială în predare și în alte activități academice mai repede decât dezvoltă strategii instituționale pentru utilizarea acesteia, potrivit concluziilor programului european de sprijin pentru experții în reforma învățământului superior. În 2025, rețeaua HERE/SPHERE a organizat 48 de activități de asistență tehnică, cu implicarea a 62 de experți, în 17 țări partenere.

Evaluarea privind folosirea inteligenței artificiale provine din activitățile organizate în cadrul SPHERE, program finanțat de Comisia Europeană pentru sprijinirea rețelei Higher Education Reform Experts. Rețeaua include specialiști nominalizați de autoritățile naționale și de birourile Erasmus+ din țările partenere ale UE.

Primul seminar SPHERE dedicat exclusiv inteligenței artificiale în învățământul superior a avut loc online în aprilie 2025 și a reunit peste 104 responsabili de politici publice, cadre universitare, practicieni și studenți. Discuțiile au analizat modul în care AI poate fi folosită în predare și învățare, riscurile asociate și opțiunile prin care universitățile și sistemele naționale pot răspunde prin politici și reforme.

Una dintre principalele concluzii a fost că utilizarea instrumentelor AI rămâne dispersată. Inițiativele sunt frecvent dezvoltate de cadre didactice sau departamente individuale, în funcție de nevoile și experiența lor, fără un plan aplicabil întregii instituții.

Raportul arată că nu există încă un model matur, utilizat pe scară largă, care să coordoneze integrarea AI în toate activitățile unei universități. Acest lucru poate produce reguli diferite între facultăți și chiar între cursuri, în special în privința utilizării instrumentelor generative de către studenți și profesori.

Constatarea se referă la experiențele și opiniile discutate în cadrul rețelei HERE și nu reprezintă un recensământ al tuturor universităților din țările partenere. Documentele nu precizează câte instituții au deja strategii complete și câte funcționează fără asemenea cadre.

Participanții au considerat că inteligența artificială nu trebuie tratată exclusiv drept o problemă tehnică. Integrarea sa afectează proiectarea programelor de studiu, metodele de predare, evaluarea studenților, integritatea academică, cercetarea și pregătirea absolvenților pentru profesii în care AI va fi folosită tot mai frecvent.

Din acest motiv, strategiile nu ar trebui dezvoltate numai de departamentele IT. Raportul recomandă implicarea diferitelor discipline academice, a structurilor de conducere, a profesorilor și studenților în deciziile privind folosirea tehnologiei.

Universitățile sunt prezentate atât ca utilizatoare ale inteligenței artificiale, cât și ca instituții care pot influența dezvoltarea ei în domeniile educațional și etic. Documentul recomandă trecerea de la adoptarea reactivă a instrumentelor disponibile la un rol strategic în stabilirea modului în care acestea sunt folosite și evaluate.

Raportul nu propune un set unic de reguli aplicabil tuturor instituțiilor și nu stabilește ce instrumente trebuie permise sau interzise. Abordările trebuie adaptate sistemelor naționale, autonomiei universitare și tipurilor de programe și activități academice.

Inteligența artificială a devenit una dintre prioritățile mai complexe ale planurilor naționale de reformă analizate de HERE în 2025. Digitalizarea nu mai este asociată numai cu infrastructura tehnică și cursurile online, fiind extinsă către guvernanța AI, etică, administrarea digitală și managementul sistemelor universitare.

Această schimbare este identificată în planurile unor țări precum Armenia, Algeria, Kazahstan, Tadjikistan și Uzbekistan. În diferite forme, ele urmăresc dezvoltarea regulilor pentru folosirea responsabilă a inteligenței artificiale, adaptarea programelor de studiu și utilizarea datelor și tehnologiilor digitale în conducerea instituțiilor.

Republica Moldova a constituit un grup de lucru la nivel ministerial care a contribuit la elaborarea unor recomandări privind folosirea etică și responsabilă a inteligenței artificiale în programele universitare. Universitățile sunt așteptate să dezvolte propriile cadre interne, iar Universitatea Tehnică a Moldovei este indicată drept una dintre instituțiile care au început deja să lucreze la o strategie.

În Kosovo, activitățile de asistență au tratat integrarea instrumentelor AI în învățământul superior, iar în Bosnia și Herțegovina au fost analizate efectele utilizării inteligenței artificiale în activitatea didactică asupra calității educației. Iordania a inclus tehnologiile digitale noi și emergente printre temele sprijinului tehnic.

Aceste exemple fac parte din cele 48 de activități de asistență tehnică organizate în 2025 în 17 țări partenere. Ele au reunit echipele HERE, autorități naționale, universități, agenții pentru asigurarea calității și experți europeni.

Activitățile nu au fost dedicate exclusiv inteligenței artificiale. Domeniile abordate au inclus digitalizarea, asigurarea calității, guvernanța, competențele și angajabilitatea, microcertificările, internaționalizarea, sustenabilitatea, egalitatea de gen, inovarea curriculară, etica academică și rolul social al universităților.

Graficul inclus în raport atribuie câte șapte activități categoriilor digitalizare și AI, respectiv asigurarea calității și guvernanță. Alte șase au avut ca temă principală competențele și angajabilitatea, iar aproximativ cinci au fost concentrate pe sustenabilitate și egalitate de gen.

Clasificarea este orientativă, deoarece unele misiuni au abordat mai multe teme. Pentru reprezentarea grafică, fiecare activitate a fost inclusă în categoria considerată principală.

Sprijinul tehnic a fost acordat prin seminare, ateliere și consultări cu experți. Obiectivul a fost schimbul de practici și adaptarea experiențelor europene la reformele aflate în desfășurare în fiecare țară, fără ca rețeaua să adopte ea însăși legislație sau să conducă universitățile.

Raportul de impact asociat programului arată că membrii HERE au contribuit în unele state la grupuri de lucru ministeriale, proiecte de legi, strategii naționale și cadre privind calificările, recunoașterea studiilor și calitatea învățământului superior.

În alte situații, rezultatul activităților a rămas la nivelul recomandărilor, formării personalului și schimbului de experiență. Efectele diferă în funcție de rolul acordat experților, de stadiul reformei și de disponibilitatea autorităților și universităților de a aplica propunerile.

Cele 48 de activități nu reprezintă 48 de reforme finalizate și nici 48 de misiuni care au produs automat schimbări legislative. Unele au oferit sprijin pentru decizii aflate în pregătire, iar impactul lor poate fi evaluat numai după aplicarea măsurilor la nivel național sau instituțional.

În domeniul AI, următoarea etapă va fi transformarea discuțiilor despre oportunități și riscuri în reguli aplicabile. Acestea pot privi utilizarea instrumentelor generative de către studenți, transparența privind conținutul produs cu AI, evaluarea lucrărilor, protecția integrității academice, formarea cadrelor didactice și includerea competențelor AI în programele de studiu.

Documentele nu oferă un calendar comun pentru adoptarea acestor strategii și nici criterii uniforme prin care să fie evaluată aplicarea lor. Rețeaua SPHERE consideră că subiectul trebuie continuat în activitățile viitoare, pe baza cazurilor concrete dezvoltate de universități și autorități.

HERE este o rețea de experți în politici și practici universitare nominalizați de autoritățile naționale și de birourile Erasmus+ din țările partenere. Membrii săi contribuie la dialogul privind reformele, oferă consultanță și facilitează cooperarea dintre universități și instituțiile publice.

SPHERE oferă sprijin centralizat rețelei prin activități de formare, schimburi între experți, misiuni de asistență tehnică, evenimente și publicații tematice. Programul este finanțat de Comisia Europeană prin Agenția Executivă Europeană pentru Educație și Cultură.

Țările vizate provin din Asia Centrală, Parteneriatul estic, sudul Mediteranei și Balcanii de Vest. Documentele analizate prezintă activitățile și evaluările programului și precizează că opiniile autorilor nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Comisiei Europene.