Evoluțiile tehnologice, cercetarea științifică, revolutia industrială (a patra, istoric vorbind) care se petrec sub ochii noștri nu ar trebui să ne prindă cu ochii închiși, sau privind în altă parte. Trebuie să luăm măsuri pentru a “prinde trenul” acestor schimbări accelerate, fie că e vorba de robotizare, securitate cibernetică, fabricație aditivă și printare 3D, biotehnologii, inteligență artificială, internetul tuturor lucrurilor sau monede virtuale. Fiecare trebuie să se adapteze – statul / întreprinzătorul / muncitorul / șomerul. Indiferent de vârstă sau sex, capacitatea de adaptare la schimbare trebuie să fie maximă și permanentă. Mai ales tinerii, la început de drum, trebuie să fie ajutați să pornească spre viitor într-o direcție care să aibă ea însăși viitor. Nu mai este momentul școlilor de “tinichigii și ospătari” – cum se spunea acum doar câțiva ani. McDonald’s vrea să elimine începând din restaurantele din Statele Unite lucrătorii din bucătării, apoi chiar pe cei care vând și să îi înlocuiască, desigur, cu roboți. Suntem în fața celei mai puternice schisme economice și sociale sub noul val tehnologic.
INACO propune crearea GRUPULUI DE LUCRU PENTRU ECONOMIA VIITORULUI (GLEV) pentru a revizui strategiile economice şi sociale ale României, în urma analizei atente a noilor provocări cu care ne confruntăm. GLEV ar trebui prezidat de către Președintele sau Premierul României. Rezultatele GLEV ar trebui publicate în anul 2018 într-un raport sintetic care să includă recomandările şi planul de acţiuni pentru a pregăti România pentru Economia Viitorului. Un moment cheie de reconstrucție prilejuit de aniversarea Centenarului.
Membrii GLEV ar trebui atrași din diverse domenii, inclusiv din guvern, sectorul privat, sindicate, mediul academic/universitar, toate partidele politice, organizaţii ne-guvernamentale etc. astfel încât rezultatele GLEV să se bazeze pe contribuţiile şi ideile a peste 10.000 de persoane.
Recomandările cheie ar trebui să ţintească progrese importante în ceea ce privește cultivarea unui popor cu înaltă calificare, creșterea unei economii româneşti competitive la nivel european, chiar global, şi inovatoare. Lumea de azi este foarte diferită de începutul deceniului. Au apărut evenimente neașteptate, suprapuse cu schimbări structurale pe termen mai lung:
• În primul rând, creșterea globală va fi mai mică decât în deceniul trecut.
• În al doilea rând, suntem într-o epocă de schimbări tehnologice rapide, iar lanțurile de valori globale și modelele de producție se schimbă rapid.
• În al treilea rând, incertitudinea politică a crescut, în timp ce partidele politice răspund neliniștilor unor segmente ale populației într-o manieră, adeseori, populistă şi protecţionistă, fără viziune pe termen lung.
Toate acestea sunt schimbări semnificative, în plină desfăşurare. Trebuie să fim pregătiți să facem față acestor schimbări tehnologice și noilor incertitudini.
Există multe oportunități pentru noi de a inova, de a ne valorifica resursele şi a ne dezvolta abilitățile, de a rămâne deschişi și conectați, cu scopul de a da o şansă reală copiilor, tinerilor şi generaţiilor actuale, cu scopul de a deveni cu adevărat relevanți în Europa şi în lume. Vedem, de asemenea, potențialul puternic de creştere al multor piețe ale lumii la care producătorii şi exportatorii români s-ar putea conecta.
Viziunea INACO este ca noi, generaţia actuală, să fim pionierii generației următoare, pornind cu câteva strategii și acțiuni care vor maximiza șansele de succes ale României:
ROMÂNIA EUROPEANĂ, UNITĂ şi LIBERĂ. În primul rând, România ar trebui să-şi aprofundeze și să-şi diversifice conexiunile internaționale, să continue să sprijine piețele libere și deschise.
ROMÂNIA EDUCATĂ și TALENTATĂ. În al doilea rând, ne vom dezvolta abilităţile necesare în Economia Viitorului și vom sprijini utilizarea şi achiziția expertizelor înalte.
ROMÂNIA COMPETITIVĂ. În al treilea rând, trebuie să dezvoltăm şi să consolidăm capacitățile întreprinderilor, astfel încât companiile noastre să fie inovatoare și competitive.
ROMÂNIA DIGITALĂ. În al patrulea rând, trebuie să dezvoltăm capacități digitale puternice și să sprijinim adoptarea pe scară largă a tehnologiilor noi în toate sectoarele economiei.
Pentru a sprijini aceste patru strategii, trebuie:
a. să investim în infrastructura fizică și socială din România;
b. să ne asigurăm că executarea acestor strategii se face într-un mod integrat, prin hărțile de transformare a industriei, în funcţie de nevoile și posibilitățile specifice fiecărei industrii şi regiuni.
c. să colaborăm pentru a permite inovarea, creșterea durabilă a salariilor și o carieră semnificativă aici, în România, pentru a ne reinventa şi pentru a putea profita de noile oportunități tehnologice.
GLEV ar trebui să se bazeze pe cinci subgrupe de lucru pentru a revizui și a face recomandări în următoarele domenii cheie:
1. Capacități corporative viitoare și inovare – care să le permită utilizarea tehnologiilor noi, precum și noi modele de afaceri și parteneriate pentru a crea valoare (co-prezidat de ministrul finanţelor şi preşedintele CCIR).
2. Industrii și piețe cu potenţial de creștere viitoare – va lua în considerare tendințele macroeconomice și tehnologice, avantajele comparative ale României în industriile și piețele care vor conduce economia globală a viitorului. Acesta va identifica clusterele prioritare și va recomanda strategii de creștere a acestora (co-prezidat de ministrul pentru mediul de afaceri, preşedinţii AOAR şi PIAROM).
3. Viitorul conectivității – va studia modul în care România poate rămâne bine conectată ca un centru cheie competitiv în viitoarea economie europeană şi globală, luând în considerare noile tendințe şi configuraţii globale (co-prezidat de ministrul pentru tehnologia informaţiilor şi preşedintele ANIS).
4. Viitorul orașului şi satului românesc – identifică noi oportunități de creștere urbană și rurală prin consolidarea infrastructurii sale, depășirea constrângerilor resurselor și asigurarea unui mediu foarte viu (co-prezidat de ministrul pentru dezvoltare regională, preşedinţii AMR-AOR şi ACOR).
5. Locuri de muncă și abilități viitoare – va examina tendințele, inclusiv cele demografice și tehnologice, care vor afecta locurile de muncă și cerințele viitorului și vor recomanda modalitățile de pregătire a noilor generaţii (co-prezidat de ministrul pentru educaţie, muncă şi președinții sindicatelor și ai INACO).
Credem că această propunere poate fi finisată, îmbunătățită, dar mai ales că sunt necesare consensul și cooperarea noastră, iar autoritatea academică, civică, a partidelor politice și a instituţiei guvernamentale sunt necesare pentru demersul nostru dedicat creșterii competitivității economice şi sociale în România. Am transmis această propunere și partidelor politice, și Guvernului în luna august. Alte țări au făcut-o deja. Am pornit de la cele mai bune practici mondiale în domeniu, fără a reinventa apa caldă. INACO atrage semnalul scurt și la obiect: ca să fii competitiv trebuie să înțelegi perspectiva lumii de mâine, să te cunoști pe tine însăți ca putere economică reală și potențială, dar apoi să aduci un plus de creativitate față de ceilalți prin acțiuni asumate colectiv și colaborativ.