JTI despre proiectul CE de dublare a accizelor la țigări: Bruxelles vrea prețuri ca în vest cu salariile din est

0
13








„Proiectul noii Directive de taxare a produselor din tutun, prin care Comisia Europeană propune dublarea accizei la țigarete, obținut „pe surse” de Financial Times și detaliat într-un articol recent, a fost cel mai probabil o încercare de a testa piețele, lucru demonstrat și de amânarea prezentării oficiale a documentului. Dacă proiectul ar fi aprobat așa cum a apărut în FT, nu doar industria de profil ar avea de suferit, ci și statele membre din centrul și estul Europei. Potrivit documentului menționat, accizele minime ar urma să crească de la 1,80 la 3,60 euro pentru un pachet de 20 de țigarete. Ceea ce înseamnă că prețurile produselor în România sau Bulgaria s-ar putea apropia de cele mai ridicate din vest, cum ar fi Franța, cu circa 10 euro pentru un pachet. Cu alte cuvinte, Bruxelles vrea prețuri ca în vest cu salariile din est”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova și Bulgaria la conferința „Ce se schimbă în fiscalitate începând cu anul 2023”, organizată astăzi de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC).

În România, acciza la țigarete ar trebui să se majoreze cu circa 50%, brusc și fără o perioadă de derogare. Dar România a mai trecut printr-o experiență similară și a învățat lecția: în 2009, autoritățile au mărit acciza excesiv și neplanificat, cu 50%, iar rezultatul a fost că, în 2010 piața neagră a ajuns la un nivel record de 36,2%. S-au înregistrat pierderi bugetare de un miliard de euro, iar contrabanda a devenit subiect prioritar pe agenda CSAT.

După aderare, România și Bulgaria au beneficiat de trei ani de derogare pentru alinierea la nivelul minim al accizei (64 euro pe mia de țigarete). Iar în 2011, când s-a schimbat Directiva, opt noi state membre au beneficiat de încă o derogare de trei ani pentru a atinge 90 euro/mie.

Noua majorare, conform Proiectului viitoarei Directive, ar urma să aibă loc în condițiile în care, în țara noastră, pachetul de țigarete este deja un produs scump, raportat la puterea de cumpărare. Conform Eurostat, în România puterea de cumpărare se situa în 2021 la 55,5% din media europeană. În 2022, lucrurile s-au înrăutățit. Un studiu al GFK arată că în anul în curs puterea de cumpărare  scade la 49%, sub jumătatea mediei europene. Din venitul zilnic disponibil un român poate cumpăra cinci pachete de țigarete, un francez șase, un polonez opt, iar un neamț aproape dublu: 11 pachete!

„Sperăm ca, la negocierile pe această Directivă, România să susțină ferm în Poziția de țară calendarele de accizare aprobate la jumătatea anului. Comisia Europeană trebuie să țină cont de puterea de cumpărare din statele membre. În România, raportat la salarii, țigaretele sunt mult mai scumpe decât în statele cu economii dezvoltate, ca Franța, Germania sau Luxemburg. Piața tutunului este inelastică, iar când taxele cresc brusc și fără corelare cu veniturile, fumătorii se orientează spre variantele mai ieftine, de contrabandă. În Franța, după mărirea abruptă a accizelor, piața neagră a ajuns la circa 30%. Dacă Franța a luat o astfel de decizie, nu trebuie să procedăm și noi la fel. România are de apărat peste 2.000 de km de frontieră externă a UE, cu un război la granițe. Creșterea crimei organizate reprezintă un pericol real la adresa siguranței naționale, mai ales în contextul discuțiilor referitoare la Schengen. Rutele folosite pentru contrabanda cu țigarete pot fi utilizate și pentru traficul ilegal cu migranți sau arme. De asemenea, în actuala situație economică, avem nevoie de venituri bugetare solide. Industria tutunului a contribuit la buget în 2021 cu circa 20 miliarde de lei, ceea ce înseamnă 12% din PNRR, dar pentru care statul nu trebuie să depună planuri sau să îndeplinească jaloane și condiții. Suma e în creștere cu 13% față de anul precedent și se poate majora în continuare, în condiții normale necesare oricărui sector economic, și anume predictibilitate fiscală și stabilitate legislativă”, a mai spus Gilda Lazăr.

„Vorbim despre un domeniu extrem de delicat și faptul că există un calendar de majorare a accizelor pentru toate produsele din tutun este de apreciat. România nu are încotro, trebuie să se alinieze la cerințele Uniunii, dar lucrurile trebuie să fie corelate cu puterea de cumpărare și în funcție de situațiile existente de la stat la stat. Vedem că un stat membru folosește dreptul de veto. Noi, ca țară, ar trebui să ne jucăm cărțile și să ne susținem interesul. Să fim prezenți și să ne exprimăm punctul de vedere. În mod cert, contrabanda afectează veniturile la buget”, a adăugat Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali.

„Acest proiect de Directivă va trece prin mai multe nivele de aprobare. Pe parcursul acestui proces, trebuie să ținem cont de interesul național. Acciza la tutun e una dintre principalele surse de venituri la buget, iar industria tutunului contribuie cu sume semnificative. Este nevoie de conștientizarea faptului că suntem într-o situație diferită față de restul statelor. Nu trebuie să înghițim tot ceea ce se propune pentru țările din vestul Europei”, a precizat Emilian Duca, consultant fiscal.

Din anul 2020, datorită scăderii contrabandei la un minim istoric, de sub 10%, a unei politici fiscale predictibile și a unui cadru de reglementare fără schimbări radicale, tutunul a devenit cel mai solid contribuabil. Din 2020, România este al doilea producător european de țigarete, după Polonia și la egalitate cu Germania. Conform INS, în 2021 totalul exporturilor de țigarete și produse din tutun a fost de peste 1,34 miliarde de euro, contribuția pozitivă a tutunului la balanța de plăți fiind de circa un miliard de euro.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here