Frank Elderson, membru al Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene și vicepreședinte al Consiliului de supraveghere al BCE, a cerut la Bruxelles progrese rapide pentru uniunea economiilor și investițiilor, schema europeană de garantare a depozitelor și aprofundarea pieței unice, afirmând că fragmentarea limitează capacitatea Europei de a finanța creșterea, inovarea și autonomia strategică.

Pe scurt

1. Frank Elderson a spus că principala problemă a pieței bancare europene este fragmentarea, nu reglementarea.

2. Aproximativ 80% din creditele bancare sunt acordate gospodăriilor și firmelor din țara de origine a băncilor, iar mai puțin de 2% din depozite sunt deținute transfrontalier.

3. BCE cere o foaie de parcurs cu termene clare pentru piața unică, uniunea economiilor și investițiilor și schema europeană de garantare a depozitelor.

4. Elderson a spus că tranziția verde are nevoie de finanțare de 1,2 trilioane de euro anual până în 2030.

5. BCE susține simplificarea supravegherii și raportării bancare, dar nu reducerea cerințelor de reziliență.

Frank Elderson, membru al Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene și vicepreședinte al Consiliului de supraveghere al BCE, a susținut la Bruxelles că Europa are nevoie de integrare mai profundă pentru a răspunde provocărilor legate de creștere slabă, dependențe externe, securitate, energie, tehnologie și crizele climatică și de mediu.

Într-un discurs susținut la conferința „Financing Europe: a new era of strategic investment”, Elderson a spus că problema centrală care limitează potențialul Europei este fragmentarea. El a descris fragmentarea ca o divergență de obiective, însoțită de accentul pus pe priorități naționale.

Potrivit oficialului BCE, fragmentarea afectează eficacitatea politicii monetare, eficiența piețelor bancare și competitivitatea economiei europene. Ea împiedică firmele europene să se extindă, să aloce resurse mai eficient și să crească dincolo de granițele naționale.

„We should not ask how much Europe we can live with. We should ask how much Europe we need to thrive”, a spus Elderson.

El a susținut că răspunsul la provocările interconectate ale Europei este „mai multă Europă”, prin avansarea uniunii economiilor și investițiilor, aprofundarea pieței unice și consolidarea integrării europene.

Elderson a arătat că economia europeană este bazată în mare măsură pe finanțarea bancară, ceea ce face ca o piață bancară funcțională să fie esențială pentru inovare, investiții productive și menținerea încrederii în perioade de stres. El a spus că economia reală nu are nevoie de un boom investițional pe termen scurt, ci de sprijin stabil, persistent, pe întreg ciclul economic.

Membrul Comitetului executiv al BCE a apărat rolul reglementării și supravegherii solide, afirmând că acestea au făcut băncile europene mai puternice. Potrivit lui, băncile sunt astăzi mai bine capitalizate, mai lichide, au o gestionare mai bună a riscurilor, guvernanță mai bună și reziliență operațională mai ridicată.

Elderson a spus că profitabilitatea băncilor din zona euro este considerabil mai mare decât în urmă cu un deceniu, iar diferențele de profitabilitate și evaluare față de competitorii internaționali s-au redus semnificativ. Această reziliență le-a permis băncilor să mențină fluxul de finanțare către companii și gospodării în timpul pandemiei, al crizei energetice și al creșterii tarifelor.

Oficialul BCE a avertizat însă că întrebarea mai largă este dacă Europa are un sistem financiar capabil să susțină creșterea, investițiile și autonomia strategică la scara necesară. În acest punct, el a spus că problema bancară a Europei este fragmentarea, nu reglementarea.

Potrivit datelor invocate în discurs, aproximativ 80% din creditarea bancară este acordată gospodăriilor și firmelor din țara de origine a băncilor, mai puțin de 2% din depozite sunt deținute transfrontalier, iar activitatea de fuziuni transfrontaliere a scăzut puternic comparativ cu perioada de dinaintea crizei.

Elderson a spus că piața bancară europeană rămâne în mare parte națională, nu cu adevărat europeană. Băncile operează într-un cadru fragmentat de norme juridice, reguli de protecție a consumatorilor și regimuri de insolvență, ceea ce crește costurile activității în afara pieței de origine.

Această fragmentare limitează capacitatea băncilor de a diversifica riscurile între țări, de a realiza economii de scară și de a aloca eficient capital la nivel european. În consecință, băncile pot finanța mai greu proiecte mari, transfrontaliere, într-un moment în care Europa are nevoi majore de investiții.

Elderson a menționat investițiile necesare în apărare, tranziția energetică și infrastructura digitală. El a spus că numai tranziția verde are nevoie de 1,2 trilioane de euro finanțare în fiecare an până în 2030.

Oficialul BCE a cerut o foaie de parcurs cu termene clare pentru completarea pieței unice, astfel încât a face afaceri între Riga și Roma să fie la fel de simplu ca între Hamburg și Hannover. El a spus că eliminarea barierelor interne este o condiție pentru ca forțele pieței să funcționeze la scară europeană.

Elderson a afirmat că un pas important pentru piața unică în sectorul bancar este tratarea uniunii bancare ca o jurisdicție unică. În acest cadru, activitatea bancară transfrontalieră ar trebui să fie la fel de fluidă ca activitatea bancară internă, iar capitalul și lichiditatea ar trebui să poată circula liber în interiorul grupurilor bancare transfrontaliere.

El a cerut armonizarea suplimentară a regulilor în domeniile unde diferențele juridice naționale continuă să împiedice integrarea. Elderson a spus că o parte importantă din ceea ce nu este încă un cadru unic de reguli, inclusiv guvernanța bancară și autorizarea, ia încă forma directivelor, ceea ce duce la transpuneri divergente și, uneori, la suprareglementare națională.

Pentru depășirea blocajului în integrarea bancară, Elderson a cerut progrese sincronizate pe componentele-cheie ale uniunii bancare. Primul element menționat este finalizarea schemei europene de garantare a depozitelor, EDIS, cu un calendar clar de implementare.

Potrivit lui, EDIS ar face ca siguranța depozitelor să fie percepută la fel în Uniune, ar îmbunătăți diversificarea riscurilor, ar slăbi legătura dintre bănci și state și ar elimina obstacole pentru activitatea bancară transfrontalieră.

Al doilea element este un cadru european solid pentru lichiditate în rezoluție. Elderson a spus că, în prezent, băncile centrale naționale pot oferi asistență de lichiditate de urgență instituțiilor solvabile care au probleme temporare de lichiditate, dar nu există o funcționalitate echivalentă la nivelul zonei euro.

El a afirmat că lipsa acestui mecanism creează o revenire de facto la soluții naționale, în care costurile și riscurile sunt purtate de banca centrală națională și, în ultimă instanță, de guvernul național ca sprijin fiscal. În opinia sa, eliminarea acestui gol este esențială pentru o bună gestionare a crizelor.

Elderson a subliniat că băncile sunt doar o parte a soluției și că Europa trebuie să avanseze și în integrarea piețelor de capital prin uniunea economiilor și investițiilor. El a spus că UE nu are piețe de capital suficient de profunde, ceea ce limitează capacitatea companiilor europene de a finanța inovarea prin capital de risc.

Potrivit oficialului BCE, piețele de capital integrate pot conecta economiile europenilor cu investiții productive, pot oferi gospodăriilor oportunități mai bune de a acumula avuție și pot ajuta firmele să finanțeze inovarea, extinderea și scalarea.

Elderson a precizat că aprofundarea pieței unice nu înseamnă un sistem bancar uniform. El a spus că diversitatea băncilor europene este un avantaj, de la bănci cooperative, de economii și retail care sprijină economiile locale, până la bănci universale și bănci mai mari care oferă servicii de piață de capital și investment banking.

El a menționat și rolul fintech-urilor europene inovatoare în diversificarea produselor și deservirea unui spectru mai larg de clienți. Ca supraveghetor european, BCE nu are o preferință pentru un model de afaceri specific, atât timp cât băncile sunt sustenabile, bine guvernate și își gestionează riscurile.

Elderson a spus că proporționalitatea este deja parte a cadrului european de reglementare și supraveghere, dar că există spațiu pentru aprofundarea ei. El a indicat regimul pentru instituțiile mici și necomplexe ca punct de pornire și a menționat posibilitatea creșterii pragului de 5 miliarde de euro pentru eligibilitatea băncilor mici, împreună cu extinderea regulilor simplificate.

Discursul a inclus și o agendă de simplificare a supravegherii. Elderson a spus că BCE a transmis Comisiei recomandări pentru simplificarea cadrului prudențial, de supraveghere și raportare, dar a insistat că obiectivul este un cadru mai simplu, nu cerințe mai slabe.

El a dat exemplul cerințelor de capital, unde cadrul european include până la nouă straturi diferite de cerințe și amortizoare. BCE vede spațiu pentru simplificare, inclusiv prin comasarea celor cinci amortizoare macroprudențiale existente în două, menținând însă reziliența.

Raportarea este un alt domeniu în care BCE vede posibilități de simplificare. Elderson a spus că obiectivul este reducerea costurilor de raportare printr-un cadru integrat accesibil autorităților statistice, prudențiale și de rezoluție.

Elderson a menționat că BCE implementează o agendă în patru direcții pentru creșterea eficienței, eficacității și orientării pe risc a supravegherii bancare europene. Aceasta include reforma procesului de evaluare și analiză supraveghetoare, inițiative operaționale pentru eficiență, promovarea unei culturi de supraveghere unificate și evaluarea eficacității supravegherii.

Potrivit lui, în cadrul proiectului „next-level supervision”, BCE simplifică procese precum deciziile legate de capital, aprobările de modele interne, evaluările fit and proper și inspecțiile la fața locului. În primul trimestru din 2026, 80% dintre deciziile simple legate de capital au fost aprobate, în medie, într-o săptămână, față de perioade de mai multe luni anterior.

Elderson a spus și că noul proces accelerat pentru securitizări simple a redus în 2026 timpii de aprobare de la trei luni la mai puțin de zece zile lucrătoare. BCE revizuiește și ghidurile de supraveghere acumulate în peste un deceniu, pentru a elimina documentele depășite sau duplicate și pentru a clarifica faptul că acestea nu sunt juridic obligatorii.

În final, Elderson a cerut progrese rapide, tangibile și cu termene clare pentru uniunea economiilor și investițiilor, schema europeană de garantare a depozitelor și piața unică. El a spus că Europa trebuie să își întărească autonomia strategică într-o lume fragmentată geopolitic.

Discursul lui Frank Elderson a fost susținut la Bruxelles, la 12 mai 2026, în cadrul conferinței „Financing Europe: a new era of strategic investment”. Elderson este membru al Comitetului executiv al BCE și vicepreședinte al Consiliului de supraveghere al BCE.

Uniunea bancară este proiectul prin care UE urmărește să creeze un cadru comun pentru supravegherea, rezoluția și stabilitatea sectorului bancar, în special în zona euro. Una dintre componentele încă nefinalizate este schema europeană de garantare a depozitelor, EDIS.

Uniunea economiilor și investițiilor urmărește mobilizarea mai eficientă a economiilor europenilor către investiții productive, inovare și creștere. Pentru BCE, integrarea bancară și a piețelor de capital este legată de autonomia strategică europeană, competitivitate și capacitatea UE de a finanța proiecte mari, transfrontaliere.