Țările în curs de dezvoltare au economisit aproximativ 5 miliarde de euro prin accesul preferențial la piața UE

Țările în curs de dezvoltare au beneficiat în 2024 de reduceri vamale estimate la aproximativ 5 miliarde de euro pentru mărfurile vândute în Uniunea Europeană. Prin Sistemul generalizat de preferințe, UE a importat produse de aproape 60 de miliarde de euro, cele mai mari avantaje revenind Bangladeshului, Indiei și Pakistanului.

Sistemul generalizat de preferințe este principalul instrument comercial prin care Uniunea Europeană sprijină exporturile economiilor cu venituri reduse. UE oferă unilateral acces la piața sa în condiții vamale mai favorabile, fără să ceară în schimb reduceri echivalente pentru produsele europene.

Pentru întreprinderile din țările beneficiare, taxele mai mici pot face produsele mai competitive pe piața europeană. Pentru importatorii și consumatorii din UE, sistemul poate reduce costurile și diversifica sursele de aprovizionare.

Raportul comun al Comisiei Europene și al Înaltului Reprezentant acoperă perioada 2023-2025. În 2024, mărfurile importate prin schemă au avut o valoare de aproape 60 de miliarde de euro, iar avantajul tarifar a fost estimat la aproximativ cinci miliarde.

Cele mai puțin dezvoltate țări au primit peste trei miliarde de euro din valoarea totală a reducerilor vamale prin componenta „Totul în afară de arme”. Aceasta permite importarea fără taxe și fără limite cantitative a tuturor produselor, cu excepția armelor și munițiilor.

Sistemul include trei forme de acces preferențial. Regimul standard reduce taxele pentru țările cu venituri mici și medii inferioare, iar GSP+ oferă avantaje suplimentare statelor care acceptă să aplice convenții internaționale privind drepturile și buna guvernare. Componenta „Totul în afară de arme” este rezervată celor mai puțin dezvoltate economii.

Bangladesh, India și Pakistan au fost principalii beneficiari în perioada analizată. Sectorul confecțiilor a reprezentat 59% din întregul comerț realizat cu preferințe, ceea ce arată cât de important rămâne accesul la piața europeană pentru industriile textile din Asia.

Concentrarea într-un singur sector poate aduce venituri și locuri de muncă, dar expune economiile beneficiare la schimbări ale cererii europene, ale costurilor de producție și ale regulilor comerciale. Raportul Comisiei nu oferă o defalcare completă a locurilor de muncă sau a veniturilor generate de schemă.

Preferințele comerciale sunt legate și de respectarea unor standarde internaționale. UE monitorizează situația drepturilor omului și ale lucrătorilor, protecția mediului, politicile climatice, statul de drept, combaterea corupției și controlul traficului de droguri.

Opt țări beneficiază în prezent de regimul GSP+: Bolivia, Cabo Verde, Kârgâzstan, Mongolia, Pakistan, Filipine, Sri Lanka și Uzbekistan. Comisia a publicat evaluări separate pentru fiecare dintre ele, precum și pentru Bangladesh, Cambodgia și Myanmar, aflate sub monitorizare consolidată în cadrul regimului destinat celor mai puțin dezvoltate țări.

Evaluarea arată că mai mulți beneficiari GSP+ au îmbunătățit legislația și instituțiile din domeniul drepturilor omului. Majoritatea au înregistrat progrese în privința drepturilor lucrătorilor, iar unele state au întărit normele privind biodiversitatea, ariile protejate, combaterea corupției și controlul drogurilor.

Aplicarea regulilor rămâne însă inegală. Comisia menționează probleme privind independența insuficientă a justiției, dificultatea victimelor de a obține remedii și tragerea la răspundere pentru abuzuri, precum și capacitatea redusă a inspectoratelor de muncă.

Aceste constatări nu înseamnă că toate țările beneficiare înregistrează aceleași probleme sau progrese. Monitorizarea se realizează separat, prin discuții cu autoritățile, organizațiile civice, sindicatele și mediul de afaceri, precum și prin misiuni în țările incluse în GSP+.

Unele dintre cele mai puțin dezvoltate țări se apropie de ieșirea din această categorie stabilită de Organizația Națiunilor Unite. Trecerea la un nivel economic superior poate reduce avantajele comerciale speciale, însă schema prevede perioade de tranziție pentru evitarea unei pierderi bruște a accesului preferențial.

Raportul este ultimul realizat în baza actualului regulament. Noul cadru pentru perioada 2027-2036 a fost adoptat la 17 iunie 2026, publicat în Jurnalul Oficial la 22 iunie și va începe să se aplice la 1 ianuarie 2027.

Noua legislație păstrează accesul preferențial ca instrument de sprijin economic, dar consolidează cerințele privind sustenabilitatea, transparența și monitorizarea respectării obligațiilor de către țările beneficiare.