spot_img
AcasăComunicateTutunul își face datoria față de bugetul țării


Tutunul își face datoria față de bugetul țării

În condiții de predictibilitate fiscală, prin respectarea calendarelor de majorare a accizei pentru produsele din tutun, veniturile bugetare cresc. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor Publice la șase luni, veniturile din accize au însumat 17,72 mld lei, consemnând o creştere de 6,4% (an/an), explicată de avansul accizelor pentru produsele din tutun: 16,9%. În ultima Strategie fiscal bugetară veniturile din accize urmau să creasca în 2023 cu 7,6% față de 2022. Așadar, în prima jumătate a anului, accizele pentru produsele din tutun au crescut mult mai mult decât era estimat pentru veniturile totale provenite din această sursă. Un motiv în plus pentru asigurarea predictibilității fiscale, dat fiind că evoluția negativă a veniturilor din accizele pe energie continuă (minus 2,7% la șase luni).

După întâlniri oficiale ale reprezentanților companiilor de tutun cu Prim-ministrul Marcel Ciolacu, Vice-premierul Marian Neacșu, Președintele Senatului Nicolae Ciucă, Ministrul Finanțelor Publice Marcel Boloș, încă nu există nicio propunere concretă referitoare la anunțata intenție de majorare a accizelor. Aceasta în condițiile în care se vehiculează ideea unor schimbări ale Codului Fiscal începând cu 1 septembrie, iar peste câteva zile intrăm în luna august.

Incertitudinea fiscală nu încurcă doar planurile de afaceri, ci duce și la creșterea inflației. În opinia analiștilor CFA, citată de hotnews.ro, în contextul anticipațiilor de majorare de taxe indirecte, încrederea în economie s-a redus și se observă o revenire a anticipațiilor inflaționiste, majorându-se atât inflația anticipată pentru următoarele 12 luni, cât și rata de dobândă ROBOR 3M.  De asemenea, un raport al BRD citat de aceeași sursă arată că „există incertitudini și riscuri demne de remarcat care înconjoară perspectivele inflației, care decurg atât din mediul intern, cât și din cel extern”, iar printre aceste riscuri sunt menționate modalitățile de reducere a deficitului bugetar, prin majorarea taxelor.

Potrivit INS, ponderea alcoolului și a tutunului în cheltuielile de consum e de circa 8%, iar în ultimul raport BNR asupra inflației se arată că țigările sunt componenta exogenă cu cea mai mare contribuție la inflație, previziunea pentru final de 2023 fiind de 9,2%, în condițiile în care era luat în considerare doar calendarul existent. Conform unui sondaj CURS din iulie 2023, inflația și prețurile constituie cea mai mare preocupare a românilor  (20%), urmată de venituri și corupție (18, respectiv 16%). Sondajul demonstrează încă o data că o nouă majorare a accizei pe tutun nu ar mai putea fi absorbită de puterea de cumpărare a românilor, și așa cu 51% sub media europeană (GfK Purchasing Power Europe 2022).

„Veniturile din accizele pe tutun au crescut la șase luni mult mai mult decât era estimat pentru veniturile totale din accize. Așadar, ca de fiecare dată în perioade de criză, tutunul își face datoria față de bugetul țării. În contextul în care în spațiul public sunt vehiculate de aproape o lună intențiile Guvernului de a majora accizele pentru produsele din tutun în afara calendarului existent, dar nu există încă propuneri concrete asumate oficial, solicităm autorităților reluarea discuțiilor pentru a conveni asupra unor soluții fezabile și a pune astfel capăt climatului de incertitudine. Sperăm ca Guvernul să ia în considerare argumentele noastre, bazate pe experiențele anterioare și să nu disturbe piața legală și implicit veniturile bugetare. Este foarte nociv pentru un întreg sector economic să-și desfășoare activitatea în continuă nesiguranță, ca și cum ar fi în bătaia vântului. Ne-am întâlnit cu reprezentanții Guvernului și ai Coaliției și apreciem deschiderea spre dialog, dar nu s-a conturat nicio concluzie. Între timp, dezbaterile aprinse din spațiul public, în care se vehiculează o mulțime de scenarii neoficiale, rămân doar „lung prilej de vorbe și de ipoteze”. Companiile se pregătesc deja pentru planul anual 2024, iar acesta trebuie sa se bazeze pe prevederi legislative în vigoare”, a spus Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI Romania, Moldova și Bulgaria.

„Schimbările legislative cu impact major și făcute “peste noapte” dăunează cel mai mult mediului de afaceri din țara noastră. Înțelegem dificultățile bugetului, dar suprataxarea are ca efect scăderea veniturilor la buget și nu creșterea acestora. Într-o industrie unde taxele sunt foarte mari, consumatorul are și opțiuni suficiente de a achiziționa produse similare comercializate de evazioniști, care vând produse din tutun fără să respecte nicio cerință legală și îmbogățesc evazionistul, nu statul. Într-un context economic dificil, România are deja cele mai mari prețuri  la produsele din tutun din regiune, de aceea credem că o nouă creștere a accizelor va crea dificultăți semnificative pieței legale, cu impact negativ și pentru veniturile de la buget. Vom continua să ne desfașurăm activitatea onest și ne dorim o colaborare constructivă cu autoritățile statului, care să se bazeze pe transparență și respect reciproc.”, a precizat Adrian Pirău, Market Manager, Imperial Tobacco Distribution Romania.

Anul trecut a intrat în vigoare un nou calendar de majorare a accizelor. Calendarul, parte a Codului Fiscal, e valabil pentru toate produsele din tutun și cu nicotină, în perioada 2022-2026. Prima majorare, conform calendarului, a avut loc în august 2022, iar a doua la 1 aprilie 2023. În mai puțin de un an, acciza a crescut cu 11% – 62 de lei, de la 565 la 626 lei.

În prezent, nivelul accizei minime la țigarete în România este unul dintre cele mai ridicate în Europa Centrală și de Est -126,5 euro, în timp ce în Bulgaria este 95 de euro, Ungaria – 98 euro, Polonia -107 euro, cu diferențe semnificative față de țările vecine non-UE: în Serbia, acciza minimă este 75 euro, iar în Moldova 48 euro.

Majorarea bruscă și neplanificată a accizelor în trecut a avut drept consecință creșterea abruptă a pieței negre, care a determinat pierderi semnificative la buget. În prezent, acestor consecințe grave li s-ar putea adăuga și periclitarea aderării României la Schengen.

Conform ultimului studiu al companiei independente de cercetare Novel, față de media de 7,1% de anul trecut, contrabanda a intrat pe trend de creștere, situându-se în mai la 8,2% din totalul consumului. Ceea ce înseamnă pierderi anualizate la buget de 350 milioane de euro!


















RELATED ARTICLES